Prin Decizia nr. 46/15.12.2008 Î.CCJ a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate cu 15% calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază lunar brut.
Or, după cum reiese expres din dispoziţia prezentei hotărâri, beneficiarii acestui spor sunt categoriile profesionale expres şi limitat menţionate, printre care nu se regăsesc auditorii judiciari.
Or, după cum reiese expres din dispoziţia prezentei hotărâri, beneficiarii acestui spor sunt categoriile profesionale expres şi limitat menţionate, printre care nu se regăsesc auditorii judiciari.
Simplul fapt că bursa auditorilor pentru justiție este corelată, prin lege, cu valoarea indemnizației lunare brute prevăzute pentru judecătorii și procurorii stagiari, nu este de natură să asimileze această bursă cu indemnizația menționată mai sus, fiecare dintre aceste două categorii de salariu. veniturile rămânând reglementate de reguli specifice .
Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale – Decizia civilă nr. 550/19 aprilie 2010.
Prin actiunea de drept al muncii inregistrata la Judecatoria Alba sub dosarul nr. 4668/107/2009, reclamanții: CM și DO au chemat în judecată pârâții: INM, CSM și CA ALBA IULIA, solicitând obligarea pârâților la:
-recunoașterea și plata sporului de confidențialitate de 15% din indemnizația lunară brută de la 01.10.2006 până la 31.07.2008 și a dobânzii legale aferente, de la data solicitării până la data plății efective;
– efectuarea înregistrărilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
În motivarea, în fapt, a acțiunii lor, reclamanții arată că în perioada indicată au avut calitatea de auditor de justiție la INM și că atâta timp cât, în urma promovării examenului de absolvire a INM, se consideră că au avut retroactiv. calitatea de judecător, este necesar să se acorde și drepturi salariale aferente acestei funcții, inclusiv cele conferite prin decizia nr. 46/2008 pronunțată de Î.CCJ prin care recursul a fost admis în interesul legii.
Justifică calitatea procesuală a pârâților pe faptul că INM a fost cel care a asigurat plata indemnizației salariale; bugetul acestui institut este cuprins distinct conform Legii nr. 317/2007 în bugetul CSM, președintele CSM având rolul de ordonator principal de credite, iar Curtea de Apel Alba Iulia este împuternicită să facă înregistrările corespunzătoare în carnetul de muncă.
În ceea ce privește dobânda legală, se apreciază că acesta reprezintă beneficiul nerealizat de către reclamanți ca urmare a neutilizarii sumelor de bani cuvenite acestora.
În drept se invocă: Decizia CSM nr. 127/2007, art. 59 alin.2 din Legea nr. 317/2004, Decizia nr. 46/2008 a Î.CCJ, Legea nr. 303/2004, OUG nr. 27/2006.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta INM se solicită respingerea acțiunii, arătându-se că auditorii de justiție nu sunt menționați în Hotărârea pronunțată de Î.CCJ în soluționarea RIL, iar potrivit art. 17 din Legea nr. 303/2004 beneficiază de bursă, fără adăugarea altor sporuri sau prime.
În întâmpinarea formulată de pârâta CA Alba Iulia se invocă excepția lipsei calității pasive procesuale, arătând că în litigiile cu obiectul plății drepturilor salariale au calitatea procesual pasivă numai CSM-ordonator primar de credite și INM-ordonator secundar credit. .
Prin sentinta civila nr. 32/13.01.2010 pronuntata de Judecatoria Alba in dosarul nr. 4668/107/2009, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
A admis acțiunea civilă formulată de reclamanții: CM și DL în opoziție cu pârâții: INM, CSM și CA și în consecință:
Pârâții, în solidar, au fost obligați să recunoască și să plătească în favoarea reclamanților, sumele reprezentând drepturile salariale cu confidențialitate sporită, în procent de 15% din indemnizația lunară brută pentru perioada 01.10-2006-31.07.2008 și dobânda aferentă, începând cu data nașterii dreptului material până la data efectuării plății;
Pârâta CA Alba Iulia a fost obligată să facă înregistrările corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentului.
Pentru a hotărî, în acest fel, instanța a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, precum și interpretarea dată de Î.CCJ prin decizia nr. acţiunile reclamanţilor.
Ținând cont de evoluția economico-socială actuală precum și de soluțiile doctrinare și jurisprudențiale în materie, tribunalul a apreciat că în materia dreptului muncii, despăgubirile pentru neexecutarea obligațiilor financiare se pot concretiza în acordarea de dobânda legală, de la data la care fiecare sumă ar fi devenit scadentă și până la data efectivă a plății.
Conform prev. artă. 6 și 7 dec. Legea nr. 92/1976, art. 296 din Legea nr. 53/2003, CA Alba Iulia, în calitate de operator al evidențelor de muncă, era obligată să facă înregistrările corespunzătoare în evidențele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal. de arta. 79 din Legea nr. 168/1999, pârâți: INM, CSM și CA Alba Iulia, solicitând admiterea acesteia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții în cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta INM susține că auditorii judiciari nu sunt menționați printre categoriile profesionale enumerate prin decizia nr. 46/2008 a Î.CCJ, iar drepturile financiare ale auditorilor judiciari sunt reglementate prin norme legale diferite de cele care stabilesc salariile judecătorilor și procurorilor.
În drept, art. este invocat. 304 pct. 8 și 9, art. 304 index 1 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește contestația CSM, se invocă, în primul rând, lipsa calității pasive procesuale, cu motivarea că între această instituție și intimați nu există raporturi obligatorii, astfel încât CSM nu poate fi pusă în sarcină cu plata acestor sume. , ci INM, care are calitate procesuală pasivă și al cărui director este ordonator secundar de credite.
În al doilea rând, recurenta solicită respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că auditorii judiciari nu sunt menționați printre categoriile profesionale enumerate prin dec. Nu. 46/2008 a Î.CCJ și că sunt studenți ai INM, dobândind calitatea de judecător doar condiționat de promovarea examenului de absolvire. În acest sens, Hot este invocat. Plenul CSM nr. 21/17.01.2008 prin care s-a stabilit că auditorii judiciari păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar.
În drept, motivul de recurs este invocat prev. de arta. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Cu privire la apelul pârâtei CA Alba Iulia, se critică sentința atacată ca fiind nelegală în ceea ce privește obligarea acesteia la plata drepturilor salariale pretinse de reclamanți; în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare.
În drept, prev. Artă. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 în limitele prevăzute de art. 306 alin.(2) Cod procedura civila, retine urmatoarele:
Cu referire, în primul rând, la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții CSM și CA Alba Iulia, excepție care trebuie analizată cu prioritate conform cerințelor art. 137 cod procedură civilă, în mod corect prima instanță a stabilit calitatea procesuală pasivă a pârâților în acest cadru procesual.
Astfel, art. 59 alin.2 din legea nr. 317/2004 stabileste ca bugetul INM este inclus separat in bugetul CSM, presedintele CSM are calitatea de ordonator principal de credite, iar Curtea de Apel este administratorul si operatorul datelor din carnetele de munca ale CSM. magistrati in sensul Legii dec. nr. 92/1976.
Cu referire la fondul cauzei, criticile recurentelor sunt însă întemeiate.
Astfel, intimatii au avut calitatea de cenzori judiciari in perioada in litigiu.
În această calitate, potrivit art. 17 din Legea nr. 303/2004, aceștia au beneficiat de o bursă care are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, cărora le vor calcula deducerile pentru obținerea nete. indemnizație (…).
Prin urmare, bursa primită de auditorii judiciari are aceeași cuantum cu indemnizația lunară brută prevăzută de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, fără adăugarea altor sporuri sau prime (cum este cazul majorării de confidențialitate de 15% pretins prin această acțiune) .
Rezultă că drepturile financiare ale auditorilor judiciari sunt reglementate prin norme legale diferite decât cele care stabilesc salariile judecătorilor și procurorilor. Simplul fapt că bursa auditorilor pentru justiție este corelată, prin lege, cu valoarea indemnizației lunare brute prevăzute pentru judecătorii și procurorii stagiari, nu este de natură să asimileze această bursă cu indemnizația menționată mai sus, fiecare dintre aceste două categorii de salariu. veniturile rămânând reglementate de reguli specifice .
Este adevărat că, potrivit legii, perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor judiciar constituie vechime în calitate de judecător sau procuror, însă această prevedere legală fiind o excepție, este de strictă interpretare și nu poate fi prelungită, în sensul solicitat. de către reclamanți , respectiv luarea în considerare a bursei de auditor ca fiind, de fapt, indemnizația de judecător sau procuror stagiar. Asimilarea bursei cu indemnizația și aplicarea aceleiași modalități de calcul în ambele cazuri ar însemna nerespectarea prevederilor legale obligatorii, referitoare la calculul bursei de auditor menționat la art. 17 alin.(2) din Legea nr. 303/2004.
În al doilea rând, instanța de fond și-a întemeiat decizia pe Dec. nr. 46/15.12.2008 pronunţată de Î.CCJ – secţiile unite în soluţia RIL conform căreia judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la o majorare a confidenţialităţii cu 15% calculată pe luna brută. indemnizatie, respectiv salariul de baza brut lunar.
Deci, în mod greșit, prima instanță a extins efectele deciziei și în ceea ce privește această categorie profesională.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare, auditorii judiciari sunt studenți ai Institutului Național al Magistraturii, durata acestor cursuri de formare profesională fiind de 2 ani, iar pe parcursul cursului efectuează stagii de practică în instanțe și parchet. birouri.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 303/2004 după terminarea cursurilor din cadrul INM, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire constând în probe teoretice și practice… alin. (2) auditori judiciari care au promovat examenul preliminar. al alin. (1) vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul INM.
Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că auditorii judiciari vor dobândi calitatea de judecător sau procuror numai condiționat de promovarea examenului de absolvire și numai după numire, ca urmare a promovării acestui examen, se vor putea stabili relații de muncă. între aceștia și instituțiile în care își vor exercita funcțiile.
În același sens, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 21 din 17.01.2008 s-a stabilit că „..în raport de prevederile legale în vigoare, auditorii judiciari păstrează această calitate până la momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii” .
Ca atare, în mod greșit prima instanță a apreciat că plângerile sunt îndreptățite la pretinsul drept salarial, având în vedere statutul auditorilor judiciari, competențele conferite de lege acestei categorii profesionale, faptul că aceștia dobândesc calitatea de judecător, procuror numai după trecerea examenul de absolvire și numirea acestora în funcții prin decizia CSM, precum și scopul acordării sporului de confidențialitate – după cum reiese din considerentele deciziei în interesul legii – categoriile profesionale enumerate expres în dispozitiv.
Față de cele precedente, constatând că soluția primei instanțe face o greșită aplicare și interpretare a legii în cauza dedusă judecății, Curtea, în conformitate cu art. 312 alin.(1) coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, a admis ca întemeiate recursurile formulate de pârâți, a modificat sentința atacată în sensul respingerii ca nefondată și nelegală a acțiunii formulate în cauză.
